Pierduți-ai
mințele Române,
Cu ochii
blînzi și priviri line,
Puștoaica
te-a cucerit.
Și cînd o
vezi iți pierzi cuvîntul.
Tot ce poți
tu e s-o îngîni,
Căci vorba ei ți-o aduce vîntul
Căci vorba ei ți-o aduce vîntul
Și nu te mai
poți ține-n mîini.
Zeci de ani
tu ai iubit
Și ai
visat-o doar pe ea,
Dar în
căpcană ai nimerit
Și patima
dorea să te ia.
Ai luptat
din greu,ai iertat indiferența,
Dar simțind
c-o părăsești,
Rămîneai
doar cu credința
Și ast fel
mărturisești:
”Am păcătuit
și am iubit,
Doar așa eu
am trăit,
Și acum mă
răsplătesc
Și ție ,
Doamne , îți mărturisesc :
Ia-mi ce
vrei , chiar și sufletul din mine
Ia-mi ce
vrei , doar un lasă-mi pe pămînt,
Doar ochii
mei cei negri să n-o scap din privire,
Ființa
adorabilă pe care am iubit.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu